- Decizia Curţii Constituţionale are în vedere exigenţele de rezonabilitate pe care le reclamă garanţiile instituite prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 1 din Primul protocol adiţional?
- În situaţia în care, în 2011, Curtea Constituţională apreciază că eşalonarea plăţilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti se poate face pe o perioadă de 8 ani, deci până în anul 2016, se poate aprecia că acest termen de executare este unul rezonabil?
- În ce măsură eşalonarea pe o perioadă de 8 ani a unor plăţi stabilite prin hotărâri judecătoreşti mai permite ca România să-şi păstreze statutul de stat de drept?
- Ce autoritate şi ce mecanism constituţional mai pot garanta că acest termen de 8 ani nu va fi prelungit ulterior ?
O campanie de identificare a soluţiilor care ar putea permite plata drepturilor băneşti obţinute de salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti
AUDIEREA PUBLICĂ S-A DESFĂŞURAT LA BUCUREŞTI, ÎN DATA DE 21 MARTIE 2012.
Anul 2010, Curtea Constituţională a României: mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, numai dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate.
Anul 2011, Curtea Constituţională a României: eşalonarea plăţilor se poate face până în 2016.
ACEASTĂ CAMPANIE ESTE APOLITICĂ