SINTEZA BIBLIOGRAFIEI
Prevederi legislative:
• Parlamentul României adoptă legea privind majorarea salariilor personalului didactic. Legea este declarată constituţională. Preşedintele României promulgă legea
• Guvernul adoptă o ordonanţă de urgenţă, care amână aplicarea majorărilor salariale. Ordonanţă de urgenţă este declarată neconstituţională
Deşi Legea nr. 221/2008 a fost declarată constituţională, ulterior promulgării, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 136/2008, care stipula că majorarea salarială urmează a se aplica începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2009, în condiţiile prevăzute de legea unitară de salarizare a personalului din sectorul bugetar şi ţinând seama de gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă, de creşterea competitivităţii şi calităţii actului de învăţământ.
Această ordonanţă de urgenţă a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, în urma sesizării Avocatului Poporului. Astfel, Prin Decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 2008, Curtea Constituţională a reţinut că art. 1 alin. (4) din Constituţie a instituit principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, ceea ce presupune, pe de o parte, că niciuna dintre cele trei puteri nu poate interveni în activitatea celorlalte puteri, iar pe de altă parte, presupune controlul prevăzut de lege asupra actelor emise de fiecare putere în parte (…) Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Or, adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptată de Parlament (…) Guvernul, prin intervenţia sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării".
• Guvernul emite alte ordonanţe de urgenţă care amână sau modifică majorarea slarială. Prin decizii succesive, Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea tuturor ordonanţelor de urgenţă care modifică legea privin majorarea salariilor.
Imediat după declararea ca neconstituţională a primei ordonanţe de urgenţă, Guvernul României stăruie în încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Astfel, în data de 11.11.2008, Guvernul emite O.U.G. nr. 151/2008.
Sesizată în legătură cu neconstituţionalitatea art. I pct. 2 şi 3 din această nouă ordonanţă, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, dar şi prin Decizia nr. 984 din 30 iunie 2009 declară aceste texte de lege ca fiind neconstituţionale.
Curtea Constituţională, prin decizia nr. 989/30.06.2009, a constatat încă o dată neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 151/2008, concomitent cu constatarea neconstituţionalităţii art. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 1/2009.
•Puterea judecătorească pronunţă primele sentinţe favorabile membrilor de sindicat din învăţământul preuniversitar.
Imediat după declararea neconstituţionalităţii primei ordonanţe de urgenţă instanţele de judecată admit cererile de chemare în judecată formulate sindicatele din învăţământ, stabilind că majorările salariale prevăzute de Legea nr. 221/2008 trebuie aplicate.
· Legea de aprobare a OUG 71/2009, stabileste că termenul de plată a drepturilor câştigate în justiţie de bugetari va fi extins până în 2016 şi că se vor modifica şi procentele de returnare a banilor: în anul 2012 - 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 - 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 - 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 - 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 - 35% din valoarea titlului executoriu".
Înainte de această modificare a OUG nr. 71/2009, sumele devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009 erau plătite conform OUG 113/2010 în felul următor: în anul 2010 se plăteau 34% din valoarea titlului executoriu, în 2011- 33%, în 2012 tot 33%.
Opinii, articole de presa:
Preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă:
,,Adoptarea unor acte normative succesive prin care este eşalonată plata drepturilor salariale acordate personalului din sistemul bugetar, prin hotărâri judecătoreşti ce constituie titluri executorii, constituie o încălcare a dreptului de acces la justiţie al titularilor acestor titluri executorii".
Procurorul General al României:
Succesiunea de acte normative care au amânat acordarea drepturilor salariale câştigate în instanţă cu titlu executoriu au avut ca efect eşalonarea repetată a plăţii sumelor prevăzute în titlurile executorii şi perpetuarea acestor soluţii ridică semne de întrebare asupra respectării de către stat a garanţiilor dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate.
Sesizarea nr. 51/4722/18.10.2011 formulată de un număr de 82 deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat şi 57 deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, se refera la neconstitutionalitatea Legii pentru aprobarea OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) a sesizat Avocatului Poporului http://www.realitatea.net/eveniment---avocatul-poporului-sesizat-de-nedreptatirea-bugetarilor_880433.html
Sindicatele anunta ca vor sesiza UE privind amanarea platii drepturilor salariale
Îşi vor primi banii „în rate"
Isărescu: Neplata datoriilor este sport naţional în România
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că în România neplata datoriilor este ”un sport naţional” şi ar trebui ca statul să dea un exemplu pozitiv şi să îşi achite debitele, pentru că altfel „se strică atmosfera asupra economiei de piaţă”.
http://www.adevarul.it
PSD va ataca la Curtea Constituţională legea referitoare la amânarea până în 2016 a plăţii drepturilor băneşti câştigate de bugetari în instanţă.
Bugetarii îşi primesc banii câştigaţi în instanţă eşalonat
Deputaţii au adoptat proiectul de lege care stabileşte prelungirea termenului de plată a unor sume de bani pe care unii bugetari le-au câştigat în instanţă, astfel că bugetarii urmează să primească banii, eşalonat, până în 2016.
Bugetarii au castigat in instanta drepturi salariale de 530 milioane lei, in patru luni
Bugetarii au castigat in instanta, in primele patru luni din 2011, drepturi salariale neplatite in valoare de 530 milioane lei.
Raspuns al magistratilor la declaratiile sefului statului
Hotararile judecatoresti prin care statul este obligat sa plateasca drepturile castigate de bugetari in instanta au fost pronuntate in baza legilor pe care se afla si semnatura presedintelui. Legile trebuie respectate de toti cetatenii Romaniei, inclusiv de catre seful statului. Acesta este raspunsul Asociatiei Magistratilor si al Asociatiei Procurorilor la declaratiile de ieri ale sefului statului, care sustine ca, din cauza deciziilor din instante, Romania ar putea intra in derapaj macroeconomic.
Ioan Cristina, preşedintele Filialei Teritoriale PNL Arad, salută decizia USL de a sesiza Curtea Constituţională împotriva OUG 71/2009 care eşalonează până în 2016 plata drepturilor salariale câştigate în instanţă de către bugetari.
Guvernul nu vrea să "sacrifice creşterea economică" pentru plata salariilor bugetarilor
Guvernul şi-a motivat decizia de plată eşalonată a banilor prin faptul că bugetul nu ar avea suficienţi bani.
"Există un moment extrem de încordat şi conflictual privind bugetul public, iar datoria noastră este să trecem peste aceste momente, nesacrificând creşterea economică. Creşterea economică este într-adevăr acum sub presiune pentru că solicitările de creşteri salariale care în prezent nu au acoperire în resurse financiare nu fac altceva decât să încetinească ritmul de modernizare a statului român şi de alocare a banilor către investiţii", susţine consilierul premierului, Andreea Paul Vass.
Prezent în Senat pentru a susţine proiectul Guvernului, secretarul de stat Alexandru Nazare a reiterat ideea lansată de premierul Emil Boc şi anume că Executivul se confruntă cu dificultăţi financiare, iar plata drepturilor salariale se va face în funcţie de disponibilităţi.
Cat costa statul de drept? (Opinii)
"Nu sunt bani la buget. Daca am plati si am pune in aplicare toate aceste titluri executorii ar insemna sa depasim deficitul stabilit prin acordul cu FMI. Am inteles de la cei de la Ministerul Finantelor ca ar fi vorba de o suma de aproximativ 9 miliarde de lei", a declarat presedintele comisiei de buget - finante din Camera Deputatilor.
http://www.ziare.com/social/salariu/cat-costa-statul-de-drept-1126918
http://www.ziare.com/social/salariu/cat-costa-statul-de-drept-1126918
