Am lansat Campania "STATUL DE DREPT SE DĂ ÎN RATE?"

Campania  "STATUL DE DREPT SE DĂ ÎN RATE?" a fot lansată astăzi, la Constanța.

Inițiativa aparține Coaliției Naționale pentru Statul de Drept și urmărește identificarea  unor soluţii care ar putea permite plata drepturilor băneşti obţinute de salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti, altele decât cea de eșalonare până în anul 2016, așa cum a stabilit Parlamentul prin Legea nr. 230/2011.

Campania se va finaliza cu o audiere publică națională, organizată în  primăvara acestui an, la Bucureşti.  

Opiniile celor care vor depune o depoziție în cadrul la audierii publice vor fi colectate și vor fi sintetizate într-un raport  întocmit de o comisie de experţi. Raportul comisiei de experţi va fi prezentat într-o conferinţă de presă, organizată în termen de doua săptămâni de la data audierii publice, fiind transmis ulterior tuturor participantilor.

În final, raportul comisiei de experţi va fi prezentat decidenţilor politici: Parlament, Guvern, ministere de specialitate etc

La evenimentul de lansare de astăzi au participat reprezentanți ai societății civile, politicieni, reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice, specialiști în domeniul dreptului, salariați din domeniul bugetar.

Între luările de poziție s-au remarcat  opiniile președintelui Cartel Alfa, Bogdan Hossu, conf. univ. dr. av. Dinu Gheorghe, precum și cele ale deputaților Gheorghe Dragomir și Maria Stavrositu.

De ce?

Bun venit pe blogul nostru !

Am inţiat o campanie de identificare a soluţiilor care ar putea permite plata drepturilor băneşti obţinute de salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti.

În România, s-a stabilit prin lege că hotărâri judecătoreşti irevocabile obţinute anterior anului 2008 vor fi executate abia după opt ani, în 2016. 

Deşi declarată constituţională, Legea privind eşalonarea plăţilor până în 2016 stârneşte în continuare controverse. Numeroase voci din spaţiul public afirmă că decizia Curţii ridică mari semne de întrebare.

Afirmaţiile par a fi îndreptăţite cu atât mai mult cu cât însăşi Curtea Constituţională stabilise într-o decizie din 2010 că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, numai dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. 

În aceste condiţii, persoanele afectate, societatea civilă, reprezentanţii decidenţilor politici, dar şi reprezentanţii celor trei puteri în stat ar trebui să încerce să răspundă câtorva întrebări:

• Decizia Curţii Constituţionale are în vedere exigenţele de rezonabilitate pe care le reclamă garanţiile instituite prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 1 din Primul protocol adiţional?
• În situaţia în care, în 2011, Curtea Constituţională apreciază că eşalonarea plăţilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti se poate face pe o perioadă de 8 ani, deci până în anul 2016, se poate aprecia că acest termen de executare este unul rezonabil?
• În ce măsură eşalonarea pe o perioadă de 8 ani a unor plăţi stabilite prin hotărâri judecătoreşti  mai permite ca România  să-şi păstreze statutul de stat de drept?
• Ce autoritate şi  ce mecanism constituţional  mai pot garanta că acest termen de 8 ani nu va fi prelungit ulterior ? 

În acest context, Coaliţia Naţională pentru Statul de Drept consideră că se impune identificarea unor soluţii care ar putea permite plata drepturilor stabilite pentru salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti, soluţii care să satisfacă interesele şi nevoile tuturor părţilor implicate.

 Nu dăm verdicte, dar căutăm soluţii.